Mai un singur hop:
În călătoria
Mea la „Bucuria”
Din nou o să mă-ndop.
Mă paște regimul,
Se-ntunecă hăul,
Că văd Chișinăul
Și iar dau de stimul.
Voi geme cu spume
De-atâtea dulcețuri,
De valul de grețuri,
La nimeni n-oi spune.
Pe toate deodat,
Mâncându-le singur,
Nu-mi trebuie linguri,
Nu voi tacâm bogat.
Încep apoi regim
Cum scrie la carte,
Mereu stând departe
De dulcele sublim.
Cum n-oi mai fi dorit
De dulciuri o vreme,
Nici n-am a mă teme
Că fi-voi ispitit.
Dar nime-n urma mea
N-arunce praline,
Că zilnic îmi vine
Să mai gust câteva.
Pe când cu zgomot cad
Bomboanele-ntruna,
Mă tem că pot sa rad
Din urmă vreuna.
Nu-mi trebuie sfaturi,
Nu voi meniu savant,
Nici din restaurant
Diverse căcaturi,
Ci vreau în tăcere
Și singur să mă lupt
Cu tot ce e de frupt,
Imensă durere!
Voi geme de patemi,
Poftind la ce-oi pofti,
Ci eu voi tot slăbi
În singurătate-mi.
