La fabrica de oameni acri se lucrează intens. Se iau oameni fără gust, din diferite medii sociale, și sunt puși pe banda de producție la secția de acrire. Dacă se…
(Astăzi a murit Aglăița, prietena mea) Nu vom pleca de aici până nu ni se va lua totul. Întâi ni se ia veșnicia, brusc întreruptă de o lumină rotundă, și…
Doar să stai cu ochii deschiși. Este tot ceea ce trebuie să faci. Eu voi împinge orașul încoace și încolo, încât tu să te afli întotdeauna exact acolo unde-ți…
Peste tot e o poezie nescrisă. Ne ținem de mână și deodată soarele acesta plictisit de atâtea răsăriri își leapădă rugina și se preface-n fior. Totul în jurul nostru…
Textul de mai jos l-am publicat în 1992, în numărul de revelion al revistei Timpul. E vorba de o știre inventată, redată în maniera câtorva ziare din acea perioadă. Pentru cine…
CONTINUARE DIN PARTEA A CINCEA Trenul stătea zece minute în gară. Făcea cruce cu altul, care venea de la Iași și mergea la Dorohoi. Orașele astea sunt amândouă foarte…
CONTINUARE DIN PARTEA A PATRA În vacanța de iarnă am stat la cămin. Era prima vacanță – și înainte de asta mă gândeam numai la ziua când voi ajunge acasă.…
La moartea lui Mircea Țuglea Vine Moartea printre poeți. Se sprijină în coasă și se uită zâmbind departe, peste capetele lor – foșnetul laurilor o face să zâmbească. – Pe…