Balada pescarului în București – Momente și spițe (21)

Un moș din Crângași, îndrăgind pescuitul,
Prin apa cea neagră momeala-și trăgea.
În gunoaiele apei tulburând asfințitul,
Sugea din țigară nervos și zicea:
Veniți s-agățăm din adâncuri mâlite
Peștișorul acela cu solzii în dungi
Ce zilnic înoată cu aripi rănite
Prin apa cu peturi, cartoane și pungi.
Bătrâne, ziceau pescarii cu scule,
Plevușca aceea e moartă de mult.
Mai bine să prindem tot pungi, că-s destule,
Zvârlite aici de poporul incult.
Dar moșul dădea înainte la pește
Privind peste apă atent la culori
Din benzina zvârlită acolo prostește
De unii localnici mai nepăsători.
Sub pod, el dădea polistirenu-ntr-o parte:
Priviți cum înoată făcându-ne semn
Ultimul pește scăpat de la moarte!
Veniți să-l momim cu o râmă, vă-ndemn!
Batrâne, e-o conservă lucind pe sub val,
Ziceau toți pescarii vorbindu-i în cor,
Dar moșul răspunse cu ciudă: Halal!
Conserva lucea ca un mic peștișor.
Apoi el zvârli cu undița iară:
Priviți, ne sfidează, dă din coadă în râu
Peștele mic ce refuză să moară.
Veniți să-l momim cu bobiță de grâu!
Bătrâne, e apa curgând. Dîmbovița!
Ziceau iar pescarii zvârlind pungi la greu,
Dar el le răspunse: Îmi voi face hachița!
Și apa lucea ca o pungă de-un leu.
Apoi el striga arătând către apă:
O s-apară, sunt sigur, din gunoaie acuși
Peștișorul acela ce întruna ne scapă,
Veniți să-l momim chiar acum cu viermuși!
Bătrâne, e cerul arcuit pe Crângași,
Zicea un pescar zâmbindu-i sarcastic,
Dar el îi răspunse: Hai, nene, mă lași?
Și cerul lucea ca o sticlă de plastic.
Dar vai, cum gândea visător la arginții
Ce-ar fi scos de pe pește-n câștig,
Veni peștișorul ciudat si cu dinții
Mușcă din viermușul agățat în cârlig.
Ce fiară ciudată îmi clatină pluta
Oprind capturarea peștișorului meu,
Ce creatură-mi întinde la maximum guta?
O fi iarăși pantoful ce-l agăț eu mereu!
Bătrâne, mutantul ce mâncă fecale
Cel de pe urmă rămas dintre pești,
Chiar el a mușcat din viermușul matale.
Nu cumva ai de gând să-l gătești!
Mai bine dă-i drumul să-noate întruna
Că apa-i curată, edilii susțin.
Atunci moșul zvârli peștișorul cu mâna
Și el înotă. Însă foarte puțin.

(27 august 2008)

Autorul nu scrie fără cafea.
Susține acest viciu!