POEZELE

E ușor să aflăm câtă apă e într-un râu, dar nu vom ști niciodată câtă e în cuvântul „râu”. Poate e toată apa din râuri, poate doar un firicel curgând…

Uneori trupul tău pieritor cu sfoara unui curcubeu însângerat mă trage din mine afară. Ce-aş putea face să-ţi mai simt aripile acum, când oasele mi se izbesc dureros de gratiile…

Tatei i-a plăcut mult să umble, n-avea stare. A început să călătorească înainte de a veni pe lume, în scutec de sânge a mers de la Cacica la Botoșani, în…

Ieri am scris o poezie, azi am șters-o. Ce gol frumos a rămas! Doar poezia poate să fie și să nu fie acolo unde nimic nu este. Doar poezia rămâne…

Cântecul tău aduna fiarele pădurii, încremenea vântul în giruete deasupra templului în care zeii aruncau semințe și pietre. Cântecul tău răsună acum printre mașini, peste dealuri de plastic, printre împușcături.…

Inimile noastre s-au oprit odată cu inima ta și de-atunci doar amintirile pulsează în noi. O sută de ani ai trăit, o sută în numai nouăsprezece ani, cinci luni, o…

Soarele răsare din televizor de câteva ori pe zi și brusc se înnoptează. Toate zilele încap într-o zi. Locuitorii din soare par hipnotizați, semn că nu le priește deloc temperatura…

Nu te mai uita ca prostul la eași nu te mai smiorcăi, fii bărbat!Pune mâna și scutur-o, naiba s-o ia,toată treaba stă în scuturat. Dacă stai ca blegul și nu faci…

Privește-mă: nu mai sunt eu, altcineva mă privește acum. Noi mergem îmbrățișați pe deasupra, râul de cuvinte curge sub noi. Când călcăm pe cuvinte, suntem. O clipă. După aceea nu…