Am plecat din Târgu Frumos pe la patru dimineața, spre Iași. Încercam din răsputeri să-l fac pe Lari să fie atent la drum. Conducea imprudent. Părea că a rămas cu…
Reporterul răsuci în coada frazei un ultim cârlionț și se lăsă mulțumit pe spate. Zâmbea fericit. În sclipirea palidă a monitorului, literele păreau umede, articolul se zbătea ca un nou-născut…
A murit prietenul meu Titus Ceia. N-a apucat să vadă terminată și publicată în carte, „Cântarea României, defăimarea Occidentului”, povestea călătoriei noastre cu trenul până în Stockholm și înapoi. Mulți…
Nu bănuiam ce mă așteaptă când mi-a venit ideea să scriu un roman despre ziariști. Fiind despre ziariști, urma să fie publicat în ziar, capitol cu capitol, pe măsură ce…
Erau niște puștani, vreo douăzeci, claie peste grămadă într-o celulă de la Penitenciarul pentru Minori și Tineret din Tichilești, cimitir al tinereții lor. Se loveau cu coatele ca să-și facă…
Am plecat spre Orșova să scriu un reportaj pentru „Cotidianul“. Cristian Cioacă ‒ șoferul Cristian Cioacă, nu elodicidul ‒, stelist fanatic, m-a ținut de la București până la Orșova numai…
(Fragment din povestirea „Cântarea României, defăimarea Occidentului”) Am luat masa, mai mult pe sub masă, și acum ar trebui să ne urnim ușurel spre centru, către un muzeu, o expoziție…
În timp ce ziaristul își rodea liniștit covrigul în tramvai, mergând spre redacție, vatmanul se ridică de la manetă și, dând ușor din aripi, pluti pe deasupra tuturor călătorilor până…
Fără un motiv anume, într-o zi au început să-mi dispară cărțile din bibliotecă. Nu le fura nimeni, nu dispăreau pur și simplu, ci nu le mai găseam la locul lor…
Doamna Agurița, fostă femeie de serviciu la universitatea din frumosul nostru oraș, ține acasă, în debara, un academician din care nu lipsesc decât degetele de la picioare. Nu există nicio…