M-am vindecat de iluzii,
stau în lumina blândă a nepăsării și
observ cum furnicile îmi năpădesc ochii.
Dacă vei trece pe aici, voi crede
că vântul m-a îmbrățișat.
Dacă îmi vei spune că mă iubești, îți voi da
o bărcuță de hârtie.
Dacă vei muri, voi scutura deasupra ta
frunzarele mâinilor mele lemnoase.
Iată, sângele s-a oprit, aerul rece
urcă prin vene în inima mea,
simt că plutesc pe deasupra tuturor lucrurilor.
De lipsa bucuriei mă bucur.
