Și pogorându-Se El printre oameni ai dracului din cetatea păstorului Bucur, cel din vechime, întâlni un olog care o frigea pe la Universitate milogindu-se pentru un sfanț.
„Crezi în Mine, sărmane?“ îl întrebă El. „Dar tu cine plm te crezi și ce te fute grija?“ îi răspunse nevolnicul cu insolență vulgară.
Auzind El aceste cuvinte, crunt se mânie și strigă cu tunet în glas spre olog: „Leapădă chestia aia și umblă!“.
Atunci ologul lepădă chestia aia și începu să umble ca oamenii teferi.
„Vai mie, vai mie! începu păcătosul a se jelui. N-am crezut și aspră pedeapsă primii, căci ce mă voi face de-acum fără cârja mea?“.
„Păi o s-o cam sugi. Asta e!“ îi răspunse El întorcându-i spatele.
Apoi se urcă în mașină și porni mai departe alături de celălalt tablagiu.
