O întâlnire cu George Topîrceanu pe Copou, într-o noapte
Pe George Topîrceanu, îndrăgitul poet, l-am întâlnit prima oară pe Copou, mai sus de Universitate, într-una din acele nopți magice în care luna răscolește orașul până la temelii cu unghiile…
PROZĂ
84 posts
Alintatul – O copilărie de neuitat (4)
CONTINUARE DIN PARTEA A TREIA Era bine să fii „alintat“. Odată ce primeai ștampila asta, te alegeai, ce-i drept, cu invidia și cu ura cârtitoare a celorlalți, dar căpătai și…
Haleala – O copilărie de neuitat (3)
(CONTINUARE DIN PARTEA A DOUA) Aveam ferma noastră și, oricât se fura, tot mai rămânea ceva și pentru noi. Când se tăia câte un porc îi vedeam pe educatori cum…
Bătăile – O copilărie de neuitat (2)
(Continuare din partea I) Recunoscător îi voi fi până la moarte domnișoarei Elena Niță, bibliotecară și logopedă. A venit la cămin când eram prin clasa a treia, a stat doar…
Căminarul – O copilărie de neuitat (1)
Am ajuns la casa de copii pentru că s-a îmbolnăvit tata. A stat la pat ani de zile – când la spital, când acasă – și nu ne…
Strălucitor
( „Strălucitor“ a fost desemnat „Cel mai bun text“ la „The Industry Awards“, ediția din 2012. L-am citit la microfon, într-o după-amiază, la Asociația Națională a Nevăzătorilor din România, cu…
Un monstru sacru în asfințit
Nu-i venea a crede: în fața ei, pe plajă, stătea chiar el, marele actor. Întins pe șezlong, cu fața acoperită de o carte. Nu-i vedea chipul, dar nu putea…
„Luceafărul“ printre harbuji
Tătuța era grădinar la CAP. Fusese cârciumar toată viața, iar la pensie se îngrijea de grădina ceapeului. Bulgărie i se zicea la noi. Stătea toata vara acolo, departe de sat,…
Câinele Pușkin
După câteva călătorii la Chișinău, imediat după căderea Uniunii Sovietice, am reușit să-mi fac acolo niște amici. Scriitori și ziariști. Toți mă așteptau cu nerăbdare știind că vin încărcat de…
Forța cuvântului scris
Am învățat să scriu și să socotesc înainte de a merge la școală. N-a vrut nimeni să mă învețe anume, ci am prins singur, după ureche, din aer, de…