Și ce dacă-i mare cât un cal? Suferă. L-au făcut drogurile harcea-parcea! Păi, nene, când îți bagi legalele-n bot tre’ să te uiți la tine și să-ți zici sincer: pa, pui! Dintre toate porcăriile de și le bagă fraierii în ei, astea legale, etnobotanicele, sunt cele mai date dracului. Poți să fii tu cât Casa Poporului, că n-ai scăpare. Nimeni nu scapă.
Marcel Răducanu Lixandru zicea: „Bă, eu sunt mare și tare – ia uite câta ciocane am!“. Se dădea cocostârc pe pasarelă. Zicea că drogurile nu se leagă de el. Că n-au efect. Aiurea! Cum ai pus botul, ăla ești!
Babacul lui era mereu mangă, mereu cu benoaclele aburite. Nu ieșea din casă decât să-și ia încă o sticlă de genocid. I-a dat băiatului nume mare, de fotbalist: Marcel Răducanu. Altceva n-a mai făcut pentru el. A bătrână era măturătoare de străzi, vai de capul ei, abia reușea să mânjească farfuriile cu potol… Marcel a crescut singur, ca buruiana, nu l-a băgat nimeni în seamă. N-a ajuns fotbalist, cum îi menea numele, deși era un bun mingicar și nici școala nu-i plăcea. Era nașpa la școală. S-a oprit la două clase. O ardea golănește pe străzi și de acolo primea exact învățătura de care avea nevoie ca să se descurce.
Reportaj gata citit
Cimitirul de pe perete
Lectura, efectele și montajul: Viorel Ilișoi
Muzica: Kevin MacLeod
Avea șaișpe ani în ’99, când s-a înțepat prima oară. Nu de vreo supărare, că i-a murit babacul sau de altceva. L-a mâncat în cur să vadă cum e. De curiozitate. Și ca să nu fie el mai gherțoi, mai mâzgălici între toți ciumegii cu care se înhăitase. Erau niște ciumalăi cordiți, de prin Militari, care băgau vastu-n mașini, numai merțane și pisicuțe nemțești. Când garda a picat pe ei, pretenarii l-au predat pachet. Și a căzut Marcel la suferință, un an de zile, la închisoarea pentru minori de la Tichilești. A fost dibac, a intrat la facultate cu doar două clase la bază.
N-a pierdut timpul cu fum, cu abureală, cu prăfăraie. A început cu heroină. Era limpede ca o bucățică de cer închisă în seringă. Zbang! I-au intrat furnici în venă. A simțit cum i se urcă la cap. Și ce viteză aveau, ale dracului furnici! Ciup-ciup-ciup! – au început să-i ciugulească bambilușca. Neuron cu neuron. Da’ lui îi plăcea asta. I se părea ba că plutește ca lebădoiul pe o apă lină, ba că se ridică la cer ca uliul. Și vedea toată lumea de sus ca pe o tipsie cu bunătăți și cu gagici. I se părea că el e cel mai frumos din oraș și că toată lumea îl iubește. Nici frig nu-i era, nici foamea nu-l tăia la ghiozdan. Pe urmă, când furnicile se săturau de ronțăit, Marcel cădea ca bolovanul din cer. Dădea cu curul de pământ și urla de durere. Dar nu se astâmpăra. Căta să se cațere iar și iar în lumea de peste lume, la etaj, unde era numai fantazie și delir. Prea mișto!
Pentru boieria asta trebuia să spargă mașini. Dădea totul pe droguri. Pe urmă a trecut la vitrine: trosc! cu cataroiul, lua scumpetea și – jea! Degeaba își punea ciorapi pe labeturi și își trăgea șapca pe vizor. A fost prins și iar s-a dus la umbră. De două ori pentru furt, o dată pentru tâlhărie. În total, opt ani de bulău. Cică i-a prins bine incubatorul: măcar n-a mai dat cu ciocul prin făină,
Credea că i s-a luat de droguri. Dar cum s-a liberat, a dat cu nasul în ele. Când te mână dracul, ți se pare că toată lumea e făcută din prafuri, îți vine să lingi pereții. Poți să nu pui trompa ani de zile; când ai mirosit din nou, ăla ești. Te faci homar din prima, cum ai fost. Așa și Marcel Răducanu. A început cu parcangeala, cu ciordeli mărunte, ca să nu intre iar la pârnaie. Însă din astea nu-i ieșeau destui coco pentru coca sau pentru malaciucă. Și atunci a făcut greșeala vieții lui: a dat-o pe etnobotanice.
– Bă, să mor io, botanicele astea-s făcute cu sloboz de drac. Păi ierea pe toate drumurile. Ierea legale. Și ieftine. Te duceai, nene, la magazin, luai frunzuca și-o sugeai, o făceai penală, o făceai ceiuț și-o beai. Și davaiștii – jmecheri, ce crezi? Dădea politicul interzis la o substanță, ei schimba numele și gata, vindeau în continuare. Și acum găsești legale. Numai în Militari la mine știu două… Bă, mânca-ți-aș! Deci eu am tras pe nas, am băgat în venă de-am zis că-mi esplodează motorașul, ani de zile, da’ o duceam pe picioare. Și m-a pus dracu’ să iau legale. Așa ceva n-am crezut că esistă. Ia zi, Botoșane, nu e meserie? Băi, nu pot să-ți zic cum e! În patru luni m-a făcut muci. M-a destruns! Botoșan ăsta făcea găuri în pământ când era luat, scormonea ca câinele. Eu mă căutam de păduchi și mă căcam pe mine de frică. Panică se cheamă. Legalele astea mi-a băgat tebeceu-n plămân. Mă vezi mare pe dinafară, da’ îs scobit, frățioare! Sunt muci! Se ia legale pe rupte în România! Toți bitongii ăștia care iau legale au tebeceu. E esplozie de tebeceu în București. Ia să verifici, să vezi! Nu știu cum, da’ căcatul ăla de plantă atacă plămânii. În patru luni eram fleașcă, când am ieșit de la bulache. Am ajuns la spitalul Obregia, la detox. Acolo am aflat că s-a pus și hivul pe mine. Am ajuns aici, la Concordia, pe 4 ianuarie 2012. Băi, știi cum ieream? Nu pot să-ți spun. Eram foarte terminat! Ce zicea ăsta, Botoșan Mihai, că ierea mortul viu când a venit aici? Păi eu ieream mortul viu mort!
După trei luni m-am revenit la puteri, acia-șa. Am zis: gata, nu mai mă droghez, să moară mama! Am douășnouă de ani, opt ani de mititica, vreau să trăiesc și io. Da’ hotărât! Stai să vezi. Deci mă trimite ăștia după trei luni să mă duc la Iași cu alt drogat să-și facă buletinul, că se espira. Adică eu – însoțitorul lu’ ăla, mă-nțelegi? Să am grijă să nu bage în el. Băi, și ce face Marcel? Pofta dracu’! Îl las pe fraier în Gara de Nord, iau taxiu’ și mă duc în Militari să-mi iau etnobotanice. Pfui, ce era în mintea mea!!! Juma’ de oră m-am învârtit pe lângă chioșc. Nu știi cum e. Mergeam în limbă! Da’ am zis: bă, gata! Ai să te duci dracului. Mi-am mâncat degetele. M-am scărpinat până la sânge. Mi-am dat palme. M-am dat cu capul de stâlp. Și până la urmă n-am luat frunză. Acolo a fost bătălia care am câștigat-o, zic eu. M-am întors la gară, l-am dus pe drogatul ăla la Iași și l-am adus înapoi cu buletinul la el și nedrogat. Și de atuncea-șa nici nu mai mă gândesc, nu mai mi-e poftă. Știi ce mișto e?
Acum găliganul e la Concordia. S-a întremat, arată bine pe spoială. Ce-o fi la sângerete… numai el și doctorii știu. Lucrează la o sală de fitness, dă cu mătura pe-acolo, spală podele. „E mișto că vin gagici ca lumea să-și menție silueta.“ Își mai spală și el ochiul. Patronul are încredere în el. Îi dă zece bulioane pe lună. Fiindcă s-a arătat băiat de caracter, cei de la Concordia l-au mutat din căminul de triaj în Casa Iuda. Acolo e hogeagul lui acum. Dă un bul pe chirie și un bul pe întreținere. Restul îi pune la ciorap, nu se lasă cașbec. Și-a luat și scuter. Instructorii spun că puțini s-au schimbat atât de mult în opt luni. Cică s-a pus ca lumea pe șine. Cum e el ca trenul, cu două clase, parcă-l vezi că ajunge în gara aia bună.
Când a câștigat Marcel marea cafteală cu dracii dân el, în fața chioșcului de etnobotanice, a avut în căpățână o chestie tare văzută la Concordia. A dat într-o zi, pe un perete, de două panouri cu poze de morți. Numai frăgezime, neică! Ciutani și gagici, vai de sufletul lor, morți ca florile. De la droguri. Nu s-au putut lăsa și au mierlit-o. Opt bucăți! – în afară de ăia care au stins lanterna prin canale. A buchisit pe perete: Ramona – supradoză… Cristian – supradoză… Gheorghe – supradoză… Ilie – supradoză…
I s-a părut că vede în continuare: Marcel Răducanu – supradoză.
– Băi!… Și m-am lăsat!
***
(Câteva echivalări argotice, nu neapărat necesare, în ordinea apariției în text:
A se da cocostârc pe pasarelă – A se da mare; a se încrede exagerat în forțele proprii; a brava; a se scoate în evidență
Benoclu, benoacle – Ochi (aici); ochelari; vizor; spion; paznic
Genocid – Băutură proastă, contrafăcută; poșircă
Potol – Mâncare, haleală (aici); masturbare
Nașpa – Neplăcut, nasol, urât; situație dilematică; persoană antipatică
A se înțepa – A se injecta (aici); a se prinde de poantă; a-i pica fisa; despre femei: a ajunge cu ușurință la contacte sexuale (ocazionale)
Gherțoi, mâzgălici – Prost, fraier, pămpălău
Ciumeg – Șmecher de cartier; lider de gașcă
Ciumalău – Șmecher, șef
Cordit – Versat (aici); bazat; susținut de inși puternici; cu pile și relații
Vast – Mână. A băga, a da cu vastul: a fura
Pisicuță –Mașină scumpă, puternică (de viteză, cu motor silențios, care „toarce“; în special BMW)
Garda – Poliție, patrulă
A cădea (intra) la suferință – A intra la închisoare
Dibac –Deosebit de inteligent
Bambilușcă – Cap, creier
Ghiozdan – Stomac
Cataroi – Pietroi (aici); funcționar incoruptibil
Jea/ Gea – (interjecție) – fugi!; tai-o!; dispari!
Vizor – Ochi, vedere
Umbră – Închisoare, pușcărie, pârnaie, bulău, țuhaus, gherlă, facultate, incubator, mititica
A da cu ciocul prin făină, a pune trompa– A consuma droguri-praf, a trage pe nară, a trage o linie
Homar – Consumator înrăit de droguri; consumator activ; Homar urscat –fost consumator
Parcangeală – Activitatea celor care iau în stăpânire locuri de parcare publice și pretind o taxă ilegală de la cei ce parchează (amenințând, în caz contrar, cu zgârierea mașinii)
Ciordeală – Furt mărunt, furtișag
Coco – Dolari; bani, în general (aici)
Coca – Cocaină
Malaciucă – Heroină (aici); spermă; sloboz. (Probabil de la malahie/malachie – masturbare)
Penală – Țigară grosolană făcută din chiștoace, tutun învelit în hârtie de ziar
Davaist – Furnizor de droguri, dealer
Bitong – Puștan, adolescent; orfan – (Probabil de la bitang – bastard, copil nelegitim)
Sângeretă – Organ intern
Bulion, bul – Un million de lei (vechi)
Hogeag – Adăpost, culcuș, ascunzătoare
Cașbec – Rămas fără niciun ban, calic, lefter
A stinge lanterna – A muri)
Salvezi un om, salvezi o lume
- Omul fără amintiri
- La cerșit, ca să bea tata
- Printre ciudații cu plămânii în afară
- Micul revoluționar ia lecții de ciordeală
- Libertatea, ca un abur de mâncare
- Cu mâna întinsă la Dumnezeu
- Dintr-o închisoare în alta
- Patimile după Costel
- Rătăcit între Biblie și Codul Penal
- Frați buni, de mamă și de Facebook
- Și pâinea l-a făcut liber
- Băiatul care aduce pizza
- Cimitirul de pe perete
- Păsărică și alți guguștiuci
- Fratele de pe mâna dreaptă
- Secretul fraților gemeni
- Viața amară a unui hoț de dulciu
- Libertate, haine grele
- Un continent de speranță
