Titus Ceia, regele lentorii
A murit prietenul meu Titus Ceia. N-a apucat să vadă terminată și publicată în carte, „Cântarea României, defăimarea Occidentului”, povestea călătoriei noastre cu trenul până în Stockholm și înapoi. Mulți…
Trupul tău, până la ultima silabă
Nu e nici o izbândă facerea unui trup de cuvinte îndeajuns de viu ca să poată vorbi. Doar trupul tău, din care pleci adesea, e pumnul țărânii ridicat către cer.…
Vânătoare de fluturi
Copil fiind, și zăcând la pat, într-o noapte am deschis ochii și i-am văzut pe mama și pe tata cum se chinuiau să prindă un fluture care tot lovea cu…
Fabrica de oameni acri
La fabrica de oameni acri se lucrează intens. Se iau oameni fără gust, din diferite medii sociale, și sunt puși pe banda de producție la secția de acrire. Dacă se…
Tot ce nu vine din noi
(Astăzi a murit Aglăița, prietena mea) Nu vom pleca de aici până nu ni se va lua totul. Întâi ni se ia veșnicia, brusc întreruptă de o lumină rotundă, și…
Doar să privești
Doar să stai cu ochii deschiși. Este tot ceea ce trebuie să faci. Eu voi împinge orașul încoace și încolo, încât tu să te afli întotdeauna exact acolo unde-ți…
Poeții, până aici! Restul e poezie
Peste tot e o poezie nescrisă. Ne ținem de mână și deodată soarele acesta plictisit de atâtea răsăriri își leapădă rugina și se preface-n fior. Totul în jurul nostru…
În brațele mamei
M-a luat în brațe mama mea Chiar când m-a născut în chinuri grele Și m-a strâns – parc-ar fi vrut prin piele Să mă soarbă înapoi în ea. Se temea…