– Oare ce a vrut să spună poetul? a întreabat profesorul mângâind cu palma coapsa de hârtie a cărții. – Poetul n-a vrut să spună nimic, am răspuns toți în…
E plină parcarea de copii. Desenează printre mașini, pe asfalt, copaci de cretă încărcați de fructe roșii, portocalii, galbene, albastre. Din amintiri un vânt cald aduce mireasma zarzărelor coapte dintr-un…
Plec de la un lucru mărunt, ales la întâmplare: am fost sfătuit de multe ori să nu-i mai dau motanului „hrană umedă”, conservă adică, fiindcă e plină de „porcării dăunătoare”,…
Într-o zi l-am văzut pe maestrul Ioan Cobâlă stând singur și îngrijorător de trist la o masă de la bodega Anacom, unde în ultimii ani își omora timpul, deși nu…
Își face poetul un ceai, mănâncă o felie de pâine cu salam, nu-i trebuie mai mult să pornească pe drumul eternității, nici măcar un poem sau vreo apoftegmă strălucitoare. Începe…
Tu faci să curgă sânge din pozele cu trandafiri, Saadi este vânzătorul de răni, tăcerea mea își aruncă meduzele una câte una pe hârtia de scris. Încrezător ca un soldat…
M-am pomenit urcând pe treptele beznei cu fire de iarbă în gură, printre mașini, prelungire a propriei mele umbre ricoșând ondulat din vitrini. Alunecam pe sub pielea de lumină a…
Acolo unde erau brațele nu era și îmbrățișarea. Nici sărutul nu era pe buze, nici privirea în ochi. Toate erau la locul lor și totuși totul era mereu în altă…
Când s-a desființat armata obligatorie, în toamna lui 2006, am dat fuga la Sibiu să scriu un reportaj despre ultimul leat încorporat. Eram bucuros că se termină în sfârșit cu…