Trupul tău, până la ultima silabă
Nu e nici o izbândă facerea unui trup de cuvinte îndeajuns de viu ca să poată vorbi. Doar trupul tău, din care pleci adesea, e pumnul țărânii ridicat către cer.…
POEZELE
96 posts
Vânătoare de fluturi
Copil fiind, și zăcând la pat, într-o noapte am deschis ochii și i-am văzut pe mama și pe tata cum se chinuiau să prindă un fluture care tot lovea cu…
Tot ce nu vine din noi
(Astăzi a murit Aglăița, prietena mea) Nu vom pleca de aici până nu ni se va lua totul. Întâi ni se ia veșnicia, brusc întreruptă de o lumină rotundă, și…
Doar să privești
Doar să stai cu ochii deschiși. Este tot ceea ce trebuie să faci. Eu voi împinge orașul încoace și încolo, încât tu să te afli întotdeauna exact acolo unde-ți…
Poeții, până aici! Restul e poezie
Peste tot e o poezie nescrisă. Ne ținem de mână și deodată soarele acesta plictisit de atâtea răsăriri își leapădă rugina și se preface-n fior. Totul în jurul nostru…
În brațele mamei
M-a luat în brațe mama mea Chiar când m-a născut în chinuri grele Și m-a strâns – parc-ar fi vrut prin piele Să mă soarbă înapoi în ea. Se temea…
Moartea printre poeți
La moartea lui Mircea Țuglea Vine Moartea printre poeți. Se sprijină în coasă și se uită zâmbind departe, peste capetele lor – foșnetul laurilor o face să zâmbească. – Pe…
Cântec trist
Când am trecut pe lângă tine, Tu priveai un cais. Ce frumos făceai caisul privindu-l! Cu ochii în pământ am trecut pe lângă tine. Când am trecut pe lângă…
Cântec profan
Tu te făceai din ce în ce mai frumoasă în noaptea aceea de dragoste plină, visele striveau colivia de oase și o umpleau cu o altă lumină. Eu mă făceam…
