Dan Lungu e mereu surprinzător. E ager, plin de idei, neobosit, cu mult umor, lucid, vizionar, îndrăzneț, genial și când se spală pe dinți. Acum a făcut-o din nou! A înființat Asociația pentru Ospitalitate Culturală – AOC, încercând să redeschidă pentru cultură nu porțile, ci sufletul împietrit al orașului Iași.
Conceptul de „ospitalitate culturală” îi aparține lui Dan și nu e locul aici să-l definesc. Îl puteți vedea schițat pe site-ul asociației la secțiunea „Viziune, misiune și valori”. Nici nu trebuie explicat prea mult pentru că e ceva ușor de intuit, una dintre acele idei stupefiant de simple care te fac să-ți dai o palmă peste frunte și să spui că ți-ar fi putut veni și ție. Pe scurt, ar fi ceva despre scoaterea culturii din mecanismele sistemice, greoaie, și reumanizarea ei. Iașul trebuie să redevină primitor, generos cu artiștii. Trebuie să capete substanță renumele de „capitală culturală” sau „Florență a României”.
Mai vedem azi vreun scriitor bucureștean mutându-se la Iași (precum, altădată, Topîrceanu), pentru că acolo e dorit și primit cu brațele deschise? N-aș putea să numesc vreunul, în vreme ce aș umple ușor o listă cât Bahluiul de lungă cu scriitori plecați din Iași – începând cu marele exod din anii ’30-’40 și până în zilele noastre.
Dan Lungu s-a întrebat ce i-a făcut pe toți aceștia să plece, și nu numai scriitori, ci și pictori, muzicieni, oameni de știință. De ce Iașul nu mai era satisfăcător pentru ambițiile lor. Ce avea orașul, ce a pierdut, ce poate recupera și ce poate adăuga nou. Sunt întrebări la care se răspunde numai având o bună cunoaștere a fenomenului cultural. Soluțiile pretind îndrăzneală și spirit organizatoric. Iar Dan Lungu, scriitor și sociolog, avea tot ce-i trebuia ca să-și asume misiunea asta: transformarea Iașului, dincolo de renumele său de „Florență a României”, într-o mare casă, caldă, primitoare, pentru cultură. Și iată că s-a pus pe treabă. Înființarea Asociației pentru Ospitalitate Culturală (împreună cu Dana Lungu și Aryna Creangă) e doar ultimul pas dintr-un traseu început mai demult, de când era director la Muzeul Literaturii Române din Iași. Dacă aș aminti numai de FILIT, ar fi suficient. Eu însumi mă număr printre autorii invitați la Iași să scrie. Cu adevărat m-am simțit acolo ca acasă. Mi-a fost drag să scriu „Necunoscutul Mihai Codreanu”.
Acum mulți ani publicam în revista culturală „Timpul”, număr de număr, de-a lungul unui an și jumătate, o anchetă literară numită „Viața literară pe Bahlui”. Dezvăluiam acolo, prin interviuri, scindarea lumii literare ieșene în tabere ireconciliabile, bisericuțe, râci mărunte, personale, provinciale, care afectau viața culturală a orașului. Ideea de „ospitalitate culturală” presupune, printre altele, scoaterea Iașului din provincialism, reașezarea relațiilor între indivizi și generații, între oraș și lume.
Nu mai produce Iașul ață și cazane? Să producă atunci cultură. Cultura a fost și este un produs valoros nu doar în plan axiologic, ci și profitabil, strict economic vorbind, dacă există o idee de bun management. Cultura nu doar consumă bani, cum din păcate ne-am obișnuit să spunem, ci și produce. Un tablou vândut cu milioane de dolari pune în umbră bilanțul anual al multor firme comerciale. Sau o carte de succes. Sau un mare festival. Orașul cultural, ținându-și în brațe creatorii, este un model de adaptare inteligentă la lumea contemporană.
O idee (care mi-ar fi putut veni și mie, dar…) de susținere a acestui proiect este, pentru început, „Prăvălia Colecționarului”. AOC vinde online obiecte personale, cărți, manuscrise, tablouri, autografe, reviste, trofee, diplome donate de artiști. Ana Blandiana, Liviu Antonesei, Mariana Codruț, Gabriela Adameșteanu, Dumitru Țepeneag, Cosmin Perța, Radu Pavel Gheo, Felix Aftene, Lucian Dan Teodorovici sunt doar câțiva dintre autorii donatori. Am onoarea să mă număr printre ei cu câteva obiecte. Le-am dat cu bucurie (donam și motanul, dacă exista o secțiune de pet shop) și le-aș răscumpăra la fel de bucuros, însă nu am destui bani. Nu știam, când erau la mine, că valorează atât: de la 60 la 1.200 de lei.
Sunt sincer entuziasmat de inițiativa lui Dan Lungu. Știu că nu freacă acte, e omul faptelor. Va face, veți vedea, tot ce și-a propus la înființarea AOC. Să-i fim alături!
