Cum am devenit ziarist
O monedă de 5 lei a determinat întâlnirea mea cu scrisul-la-gazetă. Era o monedă comunistă, de aluminiu, din aia care îţi înnegrea degetele. În 22 decembrie 1989 băteam pietrele prin…
Aventurile imobiliare ale unui ziarist
Întind aici lanțul nesfârșit al mutărilor mele ca să arăt că viața de ziarist nu e chiar atât de ușoară cum ar putea să le pară unora. Am dormit prin…
Șunca din seif
(Fragment din povestirea „Cântarea României, defăimarea Occidentului”) Am luat masa, mai mult pe sub masă, și acum ar trebui să ne urnim ușurel spre centru, către un muzeu, o expoziție…
Îngerii chilugi de la Oncologie
Mii de copii din România suferă de cancer. Cei mai mulți nici nu știu ce au. Nici nu li se spune. Trăiesc mai mult prin spitale. Acolo cresc, acolo învață.…
Toate poeziile mele într-o carte
E gata să apară cartea mea de poezii, unica, în care am adunat tot ce am scris până acum, mai exact tot ce a rămas din ce am scris. Pentru…
Prietenul meu, senatorul
Prietenul meu Dan Lungu, ce surpriză!, candidează pentru Senat. Am pus afișele lui electorale pe Facebook și pe site-ul meu. De ce îl susțin pe Dan Lungu? Am votat la…
Cum am luat prima șpagă
Îmi amintesc cum am luat prima șpagă. În primăvara lui 1990, la puţin timp de la debutul în presă. Am fost precoce. Eram în Botoșani și scriam la singura gazetă…
Oina moare, dar nu se predă
Orice om vrednic trebuie să învețe mai întâi a juca oina. Fără aceasta nu-i bun de nimic și nu face două parale. Mihail Sadoveanu Un campion, doi campioni, trei…
Un sat se pregătește să moară
La numai 30 de kilometri de Focșani, capitala provinciei europene Vrancea, te prăbușești în timp, un hău de secole, când ajungi în satul Piscul Reghiului. De lumină electrică și de asfalt…